Vast And Curious, Cu Andreea Roca

Episodul de azi e o poveste fantastică de pionierat, ambiție, viziune și răbdare. Și o foarte frumoasă poveste personală a doi oameni uniți, aproape miraculos, de aceeași pasiune.  Barbara și Christoph au venit în România la începutul anilor 90, pe urmele ultimelor populații de lupi din Europa. Au fondat și conduc Conservation Carpathia, o fundație care construiește cel mai mare proiect european de conservare a naturii, în Munții Făgăraș.  Au investit până acum 100 de milioane de euro în păduri doar pentru a le reda sălbăticiei. Lucrează cu zeci de filantropi, investitori și organizații pentru a crea modele de economie sustenabilă pentru comunitățile din zonă.  Parcul Național pe care îl construiesc acoperă 250.000 de hectare, un teritoriu de dimensiunea unei țări mici, cum ar fi Luxemburg. Este ultimul habitat natural de această dimensiune din Europa.  Am vorbit cu ei în februarie 2021.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba l

Astăzi, vă invit să revizităm împreună ideea de succes, felul în care privim eșecul și unde să ne investim atenția și resursele dacă vrem rezultate mai bune în oricare arie a vieții noastre. E o conversație foarte practică, aplicată, optimistă. Andrada Vincze e un pionier într-un domeniu în care România nu are aproape deloc specialiști: în psihologie sportivă. A lucrat cu peste 100 de sportivi de performanță și cu numeroase echipe. Este doctorand la Facultatea de Psihologie a Universității București. A fost sportiv de performanță până la 21 de ani și dublă campioană europeană la tenis de masă.  Am vorbit cu Andrada la finalul anului 2021.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne f

Episodul de azi este unul dintre preferatele mele și ale multora dintre voi.  Într-o perioadă în care mulți căutăm răspunsuri la întrebarea ”cum am putea trăi mai cu sens”, am ales din biblioteca noastră această conversație în care Dragoș Vîlcu vorbește despre procesul prin care a trecut el însuși și care i-a schimbat felul în care își privește timpul, viața, munca.  Am vorbit despre curajul de a-ți spune ție ce vrei de la viață, întrebări care să ne scoată din zona de confort, a alege la ce spui da și nu, cum să trăiești o zi bună și ce a învățat în 25 de ani de business.  Dragoș este fondatorul Multimedia Est, una dintre cele mai mari case de producție video din țară. A lucrat, probabil, mii de proiecte de reclame, documentare, filme comerciale. Dar și filme artistice premiate, precum serialul Umbre, Marți după Crăciun, Cerneala va fi albastră. Este, de asemenea, cofondator în multe alte afaceri, de la media, la imobiliare.  Am vorbit cu Dragoș în martie 2021. Ca de obicei, găsiți toate resursele despre vor

L-am rugat pe Petru Curșeu să revină la Vast&Curious pentru o continuare a discuției noastre din 13 mai. Am vorbit atunci despre de ce oamenii care știu să se certe și să nu fie de acord sunt mai creativi și despre ce fac diferit echipele care iau decizii bune împreună. Petru a amintit de un set de reguli de dialog și colaborare care stau la baza acestor decizii mai bune. Reluăm astăzi conversația pentru a discuta în detaliu exact despre aceste cinci reguli. Veți vedea că, în esență, ele sunt legate de o idee de bază: aceea că orice decizie bună de grup vine din diversitate. Dar diversitatea vine cu disconfort. Iar noi nu suntem buni la a avea de-a face cu disconfortul. În familii, la birou, în grupurile de prieteni sau în comunități, credem că e esențial să evităm conflictul. Și, spune, Petru, e greșit. Pentru a scoate la lumină ceea ce este mai bun în fiecare dintre noi și a ajunge la cele mai bune decizii, e important să învățăm cum să cultivăm puterea dezacordului și a diversității. Aceste cinci regul

Răzvan Rusu este antreprenorul din spatele produselor Răzvan Idicel. Pe site-ul lor scrie: ”Sunt Răzvan și îmi place să fac lucruri bune. Dar nu oricum, ci cu mâinile mele.” Și, într-adevăr, la câțiva kilometri de Reghin, în satul Idicel - unde se și termină, de altfel, orice drum - Răzvan a ridicat cu mâinile lui - și alte tatălui lui - o fabrică de dulcețuri și zacuscă gătite la ceaun, pe foc de lemne, așa cum se făceau acum mult timp. A început acum exact zece ani, sub părul din curtea Veronicăi. Pentru prima dulceață de cireșe și-a vâdut telefonul. Pentru prima rețetă bună de zacuscă a cheltuit, nu știe nici el cum, 100.000 de euro. Din zece ani, își amintește de unul singur în care să fi fost cu adevărat mai liniștit și să nu simtă că business-ul lui e pe muchie - 2021. N-a durat mult: în 2022 a luat-o de la capăt cu prețuri mai mari la energie, borcane, legume, la tot. Spune, amuzat, că ”Nici să-ți meargă prea bine nu e ideal. Confortul te face risipitor”. Puțini își imaginează că o fabrică artizanală,

Ilinca este de formație arhitect. A condus timp de opt ani Colliers, o companie dintr-un domeniu extrem de competitiv, industria imobiliară. De altfel, spune despre ea că, o bună parte din viață, a fost ea însăși dominată de un spirit competitiv extrem, uneori de dorința de a câștiga împotriva celorlalți, nu neapărat împreună cu ceilalți.  Astăzi, Ilinca este investitor. A lansat Bravva Angels, o comunitate de investitori al căror scop este să găsească, să crească și să finanțeze femei antreprenor.  Am vorbit cu ea despre această inițiativă unică în România și am aflat lucruri surprinzătoare: de ce sunt puține femei care merg în competițiile de business, cum și de ce performanța companiilor care au femei fondator este mai bună, cum diferă ideile, abordarea și filozofia de business între un startup fondat de bărbați și unul fondat de femei. Dar și despre călătoria ei personală, care a trecut prin momente imposibil de grele - precum moartea unui copil - și ce a învățat pe drum.   E foarte posibil ca, la prima v

Alin Gavreliuc studiază și predă la Universitatea de Vest din Timișoara psihologie socială. Spune că încearcă să înțeleagă cine suntem, de ce suntem așa cum suntem și cum ne-am putea schimba. Există o caracteristică a culturii noastre pe care Alin a numit-o și a documentat-o în adâncime. Individualismul autarhic. Un fel de a fi pe care-l vedem peste tot. Pe care l-am recunoscut, cu îngrijorare, la mine. Este un soi de individualism egoist, bazat pe neîncredere, cinic și centrat pe sine și pe a-l doborî pe celălat, dacă de asta e nevoie. Dar și un soi de colectivism bazat pe gașcă și clan și pe a ne folosi de ele pentru a ne atinge scopurile. E o trăsătură istorică și greu de schimbat, pentru că are la bază valori despre lume, viață, aproapele nostru. Ceea ce este peste măsură de surprinzător, este că aceste valori tind să se transfere către noile generații, care par mai fataliste, cu o capacitate mai mică de a fi stăpâne ale propriului destin. Ne întrebăm de ce nu avem mai mulți antreprenori, aspirații mai ma

Thea lucrează într-un domeniu fascinant: psihologia dezvoltării. Este profesor și cercetător la Universitatea Babeș Boylai din Cluj și, printre specialitățile ei, se află o zonă nouă și încă puțin cunoscută a psihologiei: cogniția ancorată. Conceptul poate părea greu de înțeles, dar iată o explicație: gândim și învățăm nu doar cu mintea, ci cu întregul corp, cu mediul din jur, cu senzațiile, amintirile și emoțiile. Suntem ancorați continuu într-o experiență mult mai vastă decât cea mentală. Am fost obișnuiți să credem că mintea noastră lucrează independent, asemenea unui computer care funcționează la fel, oriunde l-ai pune. Și ne înșelăm. De la scaunul pe care stăm, la ce vedem pe geam, cât de mult ne place sau displace un om, amintirile despre un miros sau un gust sau cum ne folosim corpul, totul afectează performanța cognitivă. Cum am putea gândi mai bine? În primul rând, prin a ”ieși din cap”. Dacă vrem să învățăm și să înțelegem ceva trebuie să ne punem în situația de a trăi acel ceva. Pentru a înțelege o

Tudor Manea este CEO al eMag, unul dintre partenerii strategici ai Vast&Curious. Am fost curioasă să înțeleg cum arată eMag pe dinăuntru. Un grup cu peste 7.000 de oameni, afaceri de aproape două miliarde de euro și, din primăvara acestui an, cel mai valoros brand românesc. Acest episod este parte dintr-o serie de patru care explorează diferite părți ale companiei, părți care apar rareori la vedere, dar care fac să funcționeze această mașinărie uriașă, din ce în ce mai prezentă în viața noastră de zi cu zi. Am vorbit cu Tudor despre principiile de strategie pe care e așezată și pe care crește organizația. Ceea ce este interesant este cum lucrează cu planuri pe zece ani și, în același timp, cu o filozofie pur antreprenorială. Veți afla când să fii un explorator și când să devii conservator. În ce să investești în diferite momente, de ce orice organizație are nevoie de o stea călăuzitoare și care este ea pentru eMag. Am vorbit cu Tudor și despre parteneriatul de termen lung dintre el și Iulian Stanciu și re

Radu Hanga este președintele Bursei de Valori. Într-unul dintre cele mai instabile momente ale piețelor de capital, am vorbit cu Radu despre bursa de la București și cum este ea așezată în acest peisaj.  În general, spune Radu, piața noastră s-a dovedit a fi mai stabilă decât altele din regiune. Am vorbit cu el despre motivele pentru care se comportă mai bine, dar și despre de ce dimensiunea ei e mai mică, ca procent din PIB, decât cea din Bulgaria, de exemplu.  Piața AERO, cea destinată antreprenorilor, a primit mai dur impactul când exuberanța de investiții și de capital din 2021 s-a sfârșit, dar, spune Radu, e mai mult o stare de așteptare, nu de retragere. Iar companiile vor în continuare să se listeze.  Am vorbit despre listarea Hidroelectrica și ce ar fi nevoie ca Bursa să aibă nu 100.000 de investitori, ci un milion. Despre când va deveni realitate contrapartea centrală, o instituție obligatorie pentru ca piața de capital să treacă la următorul nivel de produse de investiție. Despre ce înseamnă Românie

Răzvan Nicolescu are o experiență de peste două decenii în energie și este unul dintre experții români în domeniu cu o carieră de succes în țară și în afară, în egală măsură. Este membru in Consiliul de Conducere al agenției europene care se ocupă de tehnologie și inovare. Are peste 20 de ani de experiență în domeniul energiei și al schimbărilor climatice. A fost ministrul român al energiei, Președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie, partener coordonator al Deloitte pentru industria energetică, director Petrom si reprezentant al Romaniei la UE pe probleme de energie. În 2021 a fondat think thank-ul Clean Path Initiative. Am vorbit cu el la mijloc de mai, în timpul Romanian Business Leaders Summit, despre energie. Prețurile, spune Răzvan, vor rămâne ridicate. Pentru că felul în care producem azi energie e dependent de gaz - care va rămâne scump - și de cărbune - care e scump pentru că generează emisii de carbon. Tranziția la alte forme de energie e o problemă complicată. Costurile sunt de mii

Tudor Giurgiu este producător de film, regizor și fondatorul TIFF, unul dintre cele mai mari festivaluri de film europene.  A fondat, de asemenea, asociația care organizează premiile Gopo și casa de producție Libra Film. Cu doar câteva zile înainte de ediția cu numărul 21 a festivalului din Cluj, am vorbit cu Tudor despre creativitatea și disciplina pe care se bazează TIFF. Despre ce-l încântă legat de ediția care începe în 17 iunie și cum creează de fiecare dată o experiență unică, ce umple Clujul în fiecare an în timpul festivalului. Dar și despre munca lui de producător și regizor de film și ce a învățat despre a lucra cu oameni atât de diverși și atât de dificili uneori, cum sunt cei din echipa unui film. De ce a ales să producă un documentar despre Ilie Năstase și să facă un film de lung metraj legat de un moment despre care știm mult prea puțin: evenimentele din decembrie 1989 de la Sibiu? Tudor este unul dintre cei deschiși și pozitivi oameni pe care-i cunosc. Interesele lui merg de la istorie, la expl

Aceasta este cea de-a doua parte a conversației cu Dan Bucșa, economistul șef al Unicredit pentru Europa Centrală și de Est, despre economia României și perspectiva ei pe termen scurt. Dan este ceea ce am putea numi un pesimist moderat, cel puțin în ceea ce privește următoarea perioadă. Prognoza lui de creștere pentru România anului 2022 este de doar 1% și am putea aluneca ușor spre recesiune, spune. Am vorbit cu el despre greșelile de politică economică ale guvernului, cum influențează aceste greșeli bugetul fiecărui om, de ce va continua dolarul să domine lumea, piața românească de capital și ce e înțelept să facem fiecare dintre noi. Prima parte, despre reașezarea modelului economic european, ce fac vecinii noștri pentru a crește salariile și cât pot ele crește în România, de unde vine inflația și cum să citim viitorul în cât de optimiști suntem poate fi ascultată în 3 iunie. **** Acest podcast este prezentat de eMAG, o companie care crede în educație și în puterea oamenilor de a folosi tehnologia pentru a

Dan este economist șef al Unicredit pentru zona Europei Centrale și de Est. Are o carieră de aproape două decenii în finanțe și instituții bancare, inclusiv Banca Națională, unde a făcut parte din echipa care a creat modelul de forecasting folosit în țintirea inflației. De aproape un deceniu, conduce la Londra echipa care urmărește evoluția economiilor din regiunea României și din România. Trăim, spune Dan, o reașezare profundă a modelului economic european. Va trebui să ne obișnuim cu o lume mult mai polarizată, cu bani mai scumpi, inflație înaltă și prețuri mari ale energiei - cel puțin pentru un timp. Am vorbit cu Dan despre costul acestei tranziții și cine îl va plăti, despre greșelile de politică economică ale Guvernului și de ce salariile nu pot crește în România suficient pentru a acoperi inflația. Dar și despre cum stă România, economic vorbind, între Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria. Discuția noastră a atins atât de multe subiecte interesante, încât am decis să o publicăm în două episoade. Astăzi

Ligiu a fondat și conduce AirportLabs, o companie clujeană care creează și gestionează sistemele informatice pentru patruzeci din cele 200 de mari aeroporturi ale lumii. Cu totul, vorbim de 20% din traficul global de pasageri. Veți afla de ce avioanele noastre pleacă de la cele mai îndepărtate porți, de ce suntem chemați la aeroport cu două sau trei ore înainte de decolare și cât valorează un pasager care stă un minut în zona comercială a unui aeroport. Din 25 mai, aeroportul din Dubai, unul dintre cele mai mari din lume, folosește sistemele create la Cluj pentru a administra întreaga activitate. Acest ”creier” tehnologic este o soluție unică în lume care va fi adoptată, probabil, de multe alte aeroporturi. Dar, mai important, conversația cu Ligiu este un adevărat curs de strategie. Am vorbit despre rolul unui lider de companie, gândire pe termen lung, management de risc, avantajul de a construi resurse în sistem, cum să te gândești la investiții și la creștere, de ce Ligiu a ales să nu aducă investitori în c

Conversația cu Simona este o conversație despre cum putem naviga acest timp de incertitudine cu o minte mai limpede, mai clară. Despre cum putem fi mai productivi într-o lume care ne trage într-o mie de direcții. Simona este psiholog și trainer în Mindfulness. A studiat la Universitatea din Massachusetts, la Center for Mindfluness, centru creat de John Kabat-Zinn, medicul care a introdus în lumea occidentală metoda de reducere a stresului bazată pe Mindfulness și a integrat știința și meditația. Simona este, de asemenea, certificată de Oxford Mindfulness Center, la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Este unul dintre puținii oameni din România antrenați în Mindfulness la instituții care integrează practici meditative și știință. Am vorbit cu Simona despre ce este și cum putem folosi practica meditației pentru viața de zi cu zi. Despre mituri precum ”trebuie să îmi golesc mintea”. Și cum putem deveni mai atenți, mai focusați și construi relații mult mai bune și mai satisfăcătoare. Despre cum ne putem îmbu

Dacă sunteți parte dintr-o echipă sau conduceți una, sper că veți asculta conversația noastră.  Petru studiază de peste două decenii gândirea colectivă, felul în care colaborează și iau decizii echipele, în sute de proiecte de cercetare. Este doctor în psihologie organizațională și profesor la Cluj, la Universitatea Babeș Boylai și în Olanda.  Proiectele lui de cercetare investighează, de exemplu, cât de mult contează carisma liderilor, dacă deciziile grupurilor sunt mai raționale decât ale indivizilor, rolul conflictului în grupuri și dacă programele de leadership din companii pot cu adevărat să formeze lideri.  Răspunsurile pe care Petru le dă acestor întrebări sunt de multe ori inconfortabile. Nu, programele de leadership nu pot forma lideri. Nu, deciziile grupurilor nu sunt mereu mai raționale decât ale indivizilor. Nu, nu poți fi deloc productiv dacă lucrezi în mai multe proiecte în același timp. Da, leadershipul se bazează pe trăsături genetice. Da, contează câte femei sunt într-o echipă. Am vorbit cu e

Probabil că foarte mulți dintre voi îl cunoașteți pe Valeriu Nicolae datorită muncii de mulți ani de zile cu copiii din Ferentari. Sau pentru că este unul dintre oamenii care nu suportă impostura și o expune public ori de câte ori se întâlnește cu ea. Sau pentru că a candidat în Parlament, cu o campanie complet neobișnuită. Sau pentru că, sătul de impotența și impostura autorităților, a creat de unul singur - și împreună cu sute de voluntari - Casa Bună, un loc unde copiii fără posibilități locuiesc, învață, primesc o șansă la o viață decentă. Valeriu a publicat recent o carte. M-a surprins de la bun început, de la titlu. Să scrii o carte oarecum autobiografică cu titlul ”Țigan Țăndări” e, după părerea mea, un mare act de curaj și vulnerabilitate. Am râs și am plâns și m-am înfuriat citind-o. E o cronică a ceea ce Valeriu numește ”multiplele mele eșecuri”, dățile când a iubit și a fost sfărâmat de oameni, locuri, realitate. Pentru cineva care a lucrat cu instituții la cel mai înalt nivel, de la Comisia Europe

Cornel Amariei este cofondator al .lumen, un startup înființat în 2020 cu o misiune teribil de ambițioasă - aceea de a folosi tehnologia și inteligența artificială pentru a da ”ochi” oamenilor orbi. Ochelarii pentru nevăzători la care lucrează .lumen reprezintă un proiect de cercetare probabil unic în lume. A câștigat în 2021 o finanțare de nouă milioane euro de la European Innovation Council, unul dintre cele mai pretențioase acceleratoare europene. Și premiul Red Dot: Luminary Award, cel mai prestigios premiul al celei mai importante competiții globale de design. Înainte de .lumen, Cornel a condus departamentul de inovație la Continental. Am vorbit cu Cornel despre originile lui foarte modeste, într-o familie cu părinți și o soră cu dizabilități. Despre cum mama lui l-a inspirat să își învingă limitele și timiditatea și să devină speaker profesionist, despre anii lungi în care au ținut ideea .lumen în viață deși nu exista tehnologia care să o facă posibilă, despre de ce experții nu pot inova, și ce fel de

Delia Rotaru este VP People and Organisation la eMAG, unul dintre partenerii strategici ai Vast&Curious. Am fost curioasă să înțeleg cum arată eMAG pe dinăuntru. O organizație cu 7.000 de oameni, cu o creștere anuală de două cifre și o ”cultură a vitezei”, așa cum o definea la un moment dat Iulian Stanciu, președinte executiv al companiei. În aprilie 2022, eMAG a fost desemnat drept ”cel mai valoros brand românesc”.  Acest episod este parte dintr-o serie de patru, sub titlul ”eMAG Stories”, care explorează diferite părți ale companiei, părți care apar rareori la vedere, dar care fac să funcționeze această mașinărie uriașă, din ce în ce mai prezentă în viața noastră de zi cu zi. Am plecat de la oameni. Pentru că felul în care ne comportăm unii cu ceilalți, cum luăm decizii, cum ne stabilim și urmăm ambițiile, cum ne alegem colegii și cum plătim oamenii determină, până la urmă, ce fel de performanță iese la celălalt capăt. Am vorbit cu Delia despre de ce funcția ei nu include nicăieri ”resurse umane”, despr